sâmbătă, 23 februarie 2008

4.2 IDENTIFICAREA SI REDUCEREA FACTORILOR DE RISC

4.2 IDENTIFICAREA SI REDUCEREA FACTORILOR DE RISC

Un comentariu:

Moderator spunea...

Reducerea factorilor de risc și identificarea acestora (ori de câte ori este posibil) pot facilita
managementul astmului și obținerea controlului bolii.
Reducerea expunerii la factori de risc pentru pacienții astmatici îmbunătățește controlul astmului și
reducere necesarul de medicație .
Terapia farmacologică este foarte eficientă pentru controlul simptomelor și îmbunătățirea calității
vieții, însă măsurile de prevenție (profilaxie) pentru simptome sau exacerbările astmului prin excluderea
sau reducerea expunerii la factorii de risc, sunt recomandate ori de câte ori este posibil1.
Exacerbările astmului sunt cauzate de o multitudine de factori de risc – “triggeri”: alergeni, infecții virale,
poluare, medicamente.
Activitatea fizică este unul din factorii cei mai comuni pentru apariția simptomelor de tip astmatic.
Efortul fizic nu trebuie însă evitat, prevenirea simptomelor se va efectua prin administrarea unui
β2-agonist de scurtă durată inhalator (alte opțiuni: inhibitor de leucotriene sau cromone) înainte de
începerea exercițiului fizic1 2.
Profilaxia astmului are două direcții:
1. profilaxia primară - intervențiile profilactice se efectuează înainte de apariția bolii
2. profilaxia secundară - intervențiile profilactice se efectuează după diagnosticul de astm bronșic
pentru reducerea impactului bolii
1. Profilaxia primară
Rolul unei diete corespunzatoare în timpul sarcinii reduce riscul apariției unui teren atopic pentru
viitorul copil.
Alimentația la sân în primele cinci luni de viață este asociată cu o rată scăzută a astmului în copilărie
și presupune un efect protector în ceea ce privește apariția wheezingului în primul an de viață 2 .
Expunerea la fumul de țigară pre- și post- natal este asociată cu deficiențe în dezvoltarea aparatului
respirator și cu un risc mai mare pentru dezvoltarea wheezingului în primii ani de viață .
Este recomandată renunțarea la fumat pe perioada sarcinii și după naștere.
2. Profilaxia secundară
Evitarea alergenilor și poluării îmbunătățește controlul astmului și reduce necesarul de medicație.
(fig.1, 2)
Pacienții cu astm moderat sau sever beneficiază de vaccinare antigripală în fiecare an. Vaccinurile cu
virus gripal inactivat sunt recomandate pentru adulți și copii peste 3 ani. 13
37
Următoarele măsuri de prevenire a expunerii la alergeni se pot dovedi utile pentru reducerea
frecvenței crizelor, după ce diagnosticul de astm a fost stabilit.
MĂSURI DE PREVENIRE A EXPUNERII LA ALERGENI
FUMUL DE ȚIGARĂ
q Părinții fumători trebuie avertizați repetat despre pericolele de îmbolnăvire pentru ei înșiși și
pentru copiii lor.
q Oprirea fumatului la părinți poate scădea severitatea astmului copiilor acestora.
q Pacienții cu astm nu trebuie sa fumeze1.
q Femeile gravide și părinții copilului mic trebuie avertizați să nu fumeze1
q Oprirea fumatului la astmatic trebuie încurajată pentru starea de sănătate a pacientului; este
posibilă obținerea unui control mai bun al astmului 8
MEDICAMENTELE
q Aspirina și alte antinflamatoare nesteroidiene pot duce la apariția unor exacerbări severe;
q Evitarea acestei medicații la pacienții cu istoric evocator
q β-blocantele administrate oral sau intraocular pot duce la apariția bronhospasmului 13; utilizarea
acestora la pacienții astmatici necesită evaluare medicală atentă și repetată.
ALIMENTELE ȘI ADITIVII ALIMENTARI
q De evitat toate alimentele sau aditivii cunoscuți pentru apariția simptomelor de astm
q Evitarea unui aliment nu trebuie recomandată până când reacția alergică la acesta nu a fost
demonstrată clar
q Dacă reacția alergică la un anumit aliment este clar demonstrată evitarea alimentului poate
reduce exacerbările astmului
FACTORII OCUPAȚIONALI
q Reducerea și, ori de câte ori este posibil, excluderea expunerii la acești factori
PRAFUL DE CAMERĂ ȘI ACARIENII
q Spălarea lenjeriilor de pat și a paturilor în apă caldă săptămânal; uscarea acestora la temperaturi
înalte sau la soare
q Depozitarea pernelor sau cuverturilor în ambalaje vidate
q Desființarea covoarelor și carpetelor în special în dormitorul pacientului
q Utilizarea ori de câte ori este posibil a aspiratoarelor cu filtre
q Utilizarea insecticidelor “acaricide”; pacientul nu va fi la domiciliu în momentul administrării
acestora; camera va fi bine aerisită ulterior
FUNGII DE INTERIOR - DOMICILIARI (mucegai, condens)
q Asociere cu exacerbări severe inclusiv creșterea mortalității în astm
q De evitat umezeala, căldura umedă la domiciliu
38
ANIMALELE CU BLANĂ
q Alergenele animale, în special pisica și câinele sunt cauze potențiale pentru simptomele de astm 19
q Ideal, animalele vor fi luate de la domiciliul astmaticului 19
q Animalele nu vor avea acces în dormitorul pacientului
q Animalele trebuie spălate frecvent
GÂNDACII DE BUCĂTĂRIE
q Curățenie strictă și frecventă la domiciliu19
q Utilizarea spray-urilor insecticide; pacientul nu va fi la domiciliu în momentul administrării
acestora; camera va fi bine aerisită ulterior
ALERGENI DE EXTERIOR (polen și fungi)
q Sunt imposibil de evitat complet
q Expunerea poate fi redusă prin închiderea geamurilor și ușilor; pacientul rămâne la domiciliu în
perioadele cu expunere înaltă la acești alergeni
Alți factori ce pot determina exacerbări ale astmului sunt:
- OBEZITATEA
Creșterea indicelui de masă corporală (Body mass index – BMI) este asociată cu creșterea prevalenței
astmului, dar mecanismele sunt încă insuficient elucidate 13
- STRESUL EMOȚIONAL
Poate duce la exacerbări ale astmului prin stări emoționale extreme: râs, plâns, furie, frică ce conduc
la hiperventilație, hipocapnie și în final bronhospasm13
- RINITA, SINUZITA ȘI POLIPOZA NAZALĂ
Sunt frecvent asociate cu astmul bronșic și necesită tratament specific 13
- REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN
Poate duce la exacerbări ale astmului; tratamentul refluxului gastro-esofagian poate crește nivelul
de control al astmului 13
- EXACERBĂRI PREMENSTRUALE SAU ÎN TIMPUL MENSTRUAȚIEI
La femei pot exista simptome sau exacerbări în aceste situații 13
- SARCINA
Nivelul de control al astmul poate fi mai scăzut, mai bun, sau poate rămâne neschimbat în timpul
sarcinii 13
Majoritatea pacienților astmatici sunt sensibili la o multitudine de factori din mediul ambiant
fiind practic imposibilă evitarea expunerii la unii din acesti factori. O medicație corectă de lungă durată
(tip “controller”) este esențială deoarece un nivel de control ridicat al bolii scade sensibilitatea acestor
pacienți la factorii de risc1.
39
Bibliografie
1. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,
pg. 54
2. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,
pg. 54
3. British Guideline on the Management of Asthma, Revised Edition November 2005, British Thoracic Society, Scottish
Intercollegiate Guidelines Network pg. 10
4. Friedman NJ, Zeiger RS. The role of breast-feeding in the development of allergies and asthma. J Allergy Clin Immunol
2005;115(6):1238-48.
5. Gdalevich M, Mimouni D, David M, et al. Breast-feeding and the risk of bronchial asthma in childhood: a systematic review
with meta-analysis of prospective studies. J Pediatr 2001; 139:261-6
6. Wright Al, Holberg CJ, Taussig LM, et al. Factors influencing the relation of infant feeding to asthma and recurent wheeze
in childhood. Thorax 2001; 56: 192-7
7. Martinez FD, Wright AL, Taussig LM, Holberg CJ, Halonen M, Morgan WJ. Asthma and wheezing in the first six years of life.
The Group Health Medical Associates. N Engl J Med 1995;332(3):133-8.
8. Dezateux C, Stocks J, Dundas I, Fletcher ME. Impaired airway function and wheezing in infancy: the influence of maternal
smoking and a genetic predisposition to asthma. Am J Respir Crit Care Med 1999;159(2):403-10.
9.The safety of inactivated influenza vaccine in adults and children with asthma. N Engl J Med 2001;345(21):1529-36.
10. British Guideline on the Management of Asthma, Revised Edition November 2005, British Thoracic Society, Scottish
Intercollegiate Guidelines Network pg. 13
11. Murray AB, Morrison BJ. The decrease in severity of asthma in children of parents who smoke since the parents have been
exposing them to less cigarette smoke. J Allergy Clin Immunol 1993; 91: 102-10
12. Eisner MD, Yelin EH, Henkel J, et al. Environmental tobacco smoke and adult asthma. The impact of changing exposure
status on health outcomes. Am J Respir Crit Care Med 1998; 158:170-5
13. Szczeklik A, Nizankowska E, Bochenek G, Nagraba K, Mejza F, Swierczynska M. Safety of a specific COX-2 inhibitor in
aspirin-induced asthma. Clin Exp Allergy 2001;31(2):219-25.
14. Covar RA, Macomber BA, Szefler SJ. Medications as asthma triggers. Immunol Allergy Clin North Am 2005;25(1):169-90.
15.Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,
pg. 57
16.Sicherer SH, Sampson HA. 9. Food allergy. J Allergy Clin Immunol 2006;117(2 Suppl Mini-Primer):S470-5.
17. Custovic A, Green R, Taggart SC, Smith A, Pickering CA, Chapman MD, et al. Domestic allergens in public places. II: Dog
(Can f1) and cockroach (Bla g 2) allergens in dust and mite, cat, dog and cockroach allergens in the air in public buildings.
Clin Exp Allergy 1996;26(11):1246-52.
18. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,
pg. 56
19. Gotzsche PC, Hammarquist C, Burr M. House dust mite control measures in the management of asthma: meta- analysis.
BMJ 1998;317(7166):1105-10.
20. Gotzsche PC, Johansen HK, Schmidt LM, Burr ML. House dust mite control measures for asthma. Cochrane Database Syst
Rev 2004(4):CD001187.
21. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,
pg. 55
22. Halonen M, Stern DA, Wright Al, et al. Alternaria is a major allergen for asthma in children raised in a desert environment.
Am J Respir Crit Care Med 1997; 155:1356-61
23. British Guideline on the Management of Asthma, Revised Edition November 2005, British Thoracic Society, Scottish
Intercollegiate Guidelines Network pg. 12
24. Custovic A, Green R, Taggart SC, Smith A, Pickering CA, Chapman MD, et al. Domestic allergens in public places. II: Dog
(Can f1) and cockroach (Bla g 2) allergens in dust and mite, cat, dog and cockroach allergens in the air in public buildings.
Clin Exp Allergy 1996;26(11):1246-52.
25. Enberg RN, Shamie SM, McCullough J, Ownby DR. Ubiquitous presence of cat allergen in cat-free buildings: probable
dispersal from human clothing. Ann Allergy 1993;70(6):471-4.
40
26. Wood RA, Chapman MD, Adkinson NF, Jr., Eggleston PA. The effect of cat removal on allergen content in household-dust
samples. J Allergy Clin Immunol 1989;83(4):730-4.
27. British Guideline on the Management of Asthma, Revised Edition November 2005, British Thoracic Society, Scottish
Intercollegiate Guidelines Network pg. 19
28. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,
pg. 56
29. Tantisira KG, Litonjua AA, Weiss ST, Fuhlbrigge AL. Association of body mass with pulmonary function in the Childhood
Asthma Management Program (CAMP). Thorax 2003;58(12):1036-41.
30. Rietveld S, van Beest I, Everaerd W. Stress-induced breathlessness in asthma. Psychol Med 1999;29(6):1359-66.
31. Sandberg S, Paton JY, Ahola S, McCann DC, McGuinness D, Hillary CR, et al. The role of acute and chronic stress in asthma
attacks in children. Lancet 2000;356(9234):982-7.
32. Rachelefsky GS, Katz RM, Siegel SC. Chronic sinus disease with associated reactive airway disease in children. Pediatrics
1984;73(4):526-9.
33. Harding SM, Guzzo MR, Richter JE. The prevalence of gastroesophageal reflux in asthma patients without reflux symptoms.
Am J Respir Crit Care Med 2000;162(1):34-9.
34. Patterson PE, Harding SM. Gastroesophageal reflux disorders and asthma. Curr Opin Pulm Med 1999;5(1):63-7.
35. Chien S, Mintz S. Pregnancy and menses. In: Weiss EB, Stein M, eds. Bronchial asthma Mechanisms and therapeutics.
Boston: Little Brown; 1993:p. 1085-98.
36. Barron WM, Leff AR. Asthma in pregnancy. Am Rev Respir Dis 1993;147(3):510-1.