tag:blogger.com,1999:blog-7295887103413791819.post5763427051800164609..comments2008-03-08T17:45:35.315+02:00Comments on Ghidul Actualizat pentru Managementul Astmului: 4.2 IDENTIFICAREA SI REDUCEREA FACTORILOR DE RISCUnknownnoreply@blogger.comBlogger1125tag:blogger.com,1999:blog-7295887103413791819.post-79084223099474526892008-02-23T18:20:00.000+02:002008-02-23T18:20:00.000+02:00Reducerea factorilor de risc și identificarea aces...Reducerea factorilor de risc și identificarea acestora (ori de câte ori este posibil) pot facilita<BR/>managementul astmului și obținerea controlului bolii.<BR/>Reducerea expunerii la factori de risc pentru pacienții astmatici îmbunătățește controlul astmului și<BR/>reducere necesarul de medicație .<BR/>Terapia farmacologică este foarte eficientă pentru controlul simptomelor și îmbunătățirea calității<BR/>vieții, însă măsurile de prevenție (profilaxie) pentru simptome sau exacerbările astmului prin excluderea<BR/>sau reducerea expunerii la factorii de risc, sunt recomandate ori de câte ori este posibil1.<BR/>Exacerbările astmului sunt cauzate de o multitudine de factori de risc – “triggeri”: alergeni, infecții virale,<BR/>poluare, medicamente.<BR/>Activitatea fizică este unul din factorii cei mai comuni pentru apariția simptomelor de tip astmatic.<BR/>Efortul fizic nu trebuie însă evitat, prevenirea simptomelor se va efectua prin administrarea unui<BR/>β2-agonist de scurtă durată inhalator (alte opțiuni: inhibitor de leucotriene sau cromone) înainte de<BR/>începerea exercițiului fizic1 2.<BR/>Profilaxia astmului are două direcții:<BR/>1. profilaxia primară - intervențiile profilactice se efectuează înainte de apariția bolii<BR/>2. profilaxia secundară - intervențiile profilactice se efectuează după diagnosticul de astm bronșic<BR/>pentru reducerea impactului bolii<BR/>1. Profilaxia primară<BR/>Rolul unei diete corespunzatoare în timpul sarcinii reduce riscul apariției unui teren atopic pentru<BR/>viitorul copil.<BR/>Alimentația la sân în primele cinci luni de viață este asociată cu o rată scăzută a astmului în copilărie<BR/>și presupune un efect protector în ceea ce privește apariția wheezingului în primul an de viață 2 .<BR/>Expunerea la fumul de țigară pre- și post- natal este asociată cu deficiențe în dezvoltarea aparatului<BR/>respirator și cu un risc mai mare pentru dezvoltarea wheezingului în primii ani de viață .<BR/>Este recomandată renunțarea la fumat pe perioada sarcinii și după naștere.<BR/>2. Profilaxia secundară<BR/>Evitarea alergenilor și poluării îmbunătățește controlul astmului și reduce necesarul de medicație.<BR/>(fig.1, 2)<BR/>Pacienții cu astm moderat sau sever beneficiază de vaccinare antigripală în fiecare an. Vaccinurile cu<BR/>virus gripal inactivat sunt recomandate pentru adulți și copii peste 3 ani. 13<BR/>37<BR/>Următoarele măsuri de prevenire a expunerii la alergeni se pot dovedi utile pentru reducerea<BR/>frecvenței crizelor, după ce diagnosticul de astm a fost stabilit.<BR/>MĂSURI DE PREVENIRE A EXPUNERII LA ALERGENI<BR/>FUMUL DE ȚIGARĂ<BR/>q Părinții fumători trebuie avertizați repetat despre pericolele de îmbolnăvire pentru ei înșiși și<BR/>pentru copiii lor.<BR/>q Oprirea fumatului la părinți poate scădea severitatea astmului copiilor acestora.<BR/>q Pacienții cu astm nu trebuie sa fumeze1.<BR/>q Femeile gravide și părinții copilului mic trebuie avertizați să nu fumeze1<BR/>q Oprirea fumatului la astmatic trebuie încurajată pentru starea de sănătate a pacientului; este<BR/>posibilă obținerea unui control mai bun al astmului 8<BR/>MEDICAMENTELE<BR/>q Aspirina și alte antinflamatoare nesteroidiene pot duce la apariția unor exacerbări severe;<BR/>q Evitarea acestei medicații la pacienții cu istoric evocator<BR/>q β-blocantele administrate oral sau intraocular pot duce la apariția bronhospasmului 13; utilizarea<BR/>acestora la pacienții astmatici necesită evaluare medicală atentă și repetată.<BR/>ALIMENTELE ȘI ADITIVII ALIMENTARI<BR/>q De evitat toate alimentele sau aditivii cunoscuți pentru apariția simptomelor de astm<BR/>q Evitarea unui aliment nu trebuie recomandată până când reacția alergică la acesta nu a fost<BR/>demonstrată clar<BR/>q Dacă reacția alergică la un anumit aliment este clar demonstrată evitarea alimentului poate<BR/>reduce exacerbările astmului<BR/>FACTORII OCUPAȚIONALI<BR/>q Reducerea și, ori de câte ori este posibil, excluderea expunerii la acești factori<BR/>PRAFUL DE CAMERĂ ȘI ACARIENII<BR/>q Spălarea lenjeriilor de pat și a paturilor în apă caldă săptămânal; uscarea acestora la temperaturi<BR/>înalte sau la soare<BR/>q Depozitarea pernelor sau cuverturilor în ambalaje vidate<BR/>q Desființarea covoarelor și carpetelor în special în dormitorul pacientului<BR/>q Utilizarea ori de câte ori este posibil a aspiratoarelor cu filtre<BR/>q Utilizarea insecticidelor “acaricide”; pacientul nu va fi la domiciliu în momentul administrării<BR/>acestora; camera va fi bine aerisită ulterior<BR/>FUNGII DE INTERIOR - DOMICILIARI (mucegai, condens)<BR/>q Asociere cu exacerbări severe inclusiv creșterea mortalității în astm<BR/>q De evitat umezeala, căldura umedă la domiciliu<BR/>38<BR/>ANIMALELE CU BLANĂ<BR/>q Alergenele animale, în special pisica și câinele sunt cauze potențiale pentru simptomele de astm 19<BR/>q Ideal, animalele vor fi luate de la domiciliul astmaticului 19<BR/>q Animalele nu vor avea acces în dormitorul pacientului<BR/>q Animalele trebuie spălate frecvent<BR/>GÂNDACII DE BUCĂTĂRIE<BR/>q Curățenie strictă și frecventă la domiciliu19<BR/>q Utilizarea spray-urilor insecticide; pacientul nu va fi la domiciliu în momentul administrării<BR/>acestora; camera va fi bine aerisită ulterior<BR/>ALERGENI DE EXTERIOR (polen și fungi)<BR/>q Sunt imposibil de evitat complet<BR/>q Expunerea poate fi redusă prin închiderea geamurilor și ușilor; pacientul rămâne la domiciliu în<BR/>perioadele cu expunere înaltă la acești alergeni<BR/>Alți factori ce pot determina exacerbări ale astmului sunt:<BR/>- OBEZITATEA<BR/>Creșterea indicelui de masă corporală (Body mass index – BMI) este asociată cu creșterea prevalenței<BR/>astmului, dar mecanismele sunt încă insuficient elucidate 13<BR/>- STRESUL EMOȚIONAL<BR/>Poate duce la exacerbări ale astmului prin stări emoționale extreme: râs, plâns, furie, frică ce conduc<BR/>la hiperventilație, hipocapnie și în final bronhospasm13<BR/>- RINITA, SINUZITA ȘI POLIPOZA NAZALĂ<BR/>Sunt frecvent asociate cu astmul bronșic și necesită tratament specific 13<BR/>- REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN<BR/>Poate duce la exacerbări ale astmului; tratamentul refluxului gastro-esofagian poate crește nivelul<BR/>de control al astmului 13<BR/>- EXACERBĂRI PREMENSTRUALE SAU ÎN TIMPUL MENSTRUAȚIEI<BR/>La femei pot exista simptome sau exacerbări în aceste situații 13<BR/>- SARCINA<BR/>Nivelul de control al astmul poate fi mai scăzut, mai bun, sau poate rămâne neschimbat în timpul<BR/>sarcinii 13<BR/>Majoritatea pacienților astmatici sunt sensibili la o multitudine de factori din mediul ambiant<BR/>fiind practic imposibilă evitarea expunerii la unii din acesti factori. O medicație corectă de lungă durată<BR/>(tip “controller”) este esențială deoarece un nivel de control ridicat al bolii scade sensibilitatea acestor<BR/>pacienți la factorii de risc1.<BR/>39<BR/>Bibliografie<BR/>1. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,<BR/>pg. 54<BR/>2. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,<BR/>pg. 54<BR/>3. British Guideline on the Management of Asthma, Revised Edition November 2005, British Thoracic Society, Scottish<BR/>Intercollegiate Guidelines Network pg. 10<BR/>4. Friedman NJ, Zeiger RS. The role of breast-feeding in the development of allergies and asthma. J Allergy Clin Immunol<BR/>2005;115(6):1238-48.<BR/>5. Gdalevich M, Mimouni D, David M, et al. Breast-feeding and the risk of bronchial asthma in childhood: a systematic review<BR/>with meta-analysis of prospective studies. J Pediatr 2001; 139:261-6<BR/>6. Wright Al, Holberg CJ, Taussig LM, et al. Factors influencing the relation of infant feeding to asthma and recurent wheeze<BR/>in childhood. Thorax 2001; 56: 192-7<BR/>7. Martinez FD, Wright AL, Taussig LM, Holberg CJ, Halonen M, Morgan WJ. Asthma and wheezing in the first six years of life.<BR/>The Group Health Medical Associates. N Engl J Med 1995;332(3):133-8.<BR/>8. Dezateux C, Stocks J, Dundas I, Fletcher ME. Impaired airway function and wheezing in infancy: the influence of maternal<BR/>smoking and a genetic predisposition to asthma. Am J Respir Crit Care Med 1999;159(2):403-10.<BR/>9.The safety of inactivated influenza vaccine in adults and children with asthma. N Engl J Med 2001;345(21):1529-36.<BR/>10. British Guideline on the Management of Asthma, Revised Edition November 2005, British Thoracic Society, Scottish<BR/>Intercollegiate Guidelines Network pg. 13<BR/>11. Murray AB, Morrison BJ. The decrease in severity of asthma in children of parents who smoke since the parents have been<BR/>exposing them to less cigarette smoke. J Allergy Clin Immunol 1993; 91: 102-10<BR/>12. Eisner MD, Yelin EH, Henkel J, et al. Environmental tobacco smoke and adult asthma. The impact of changing exposure<BR/>status on health outcomes. Am J Respir Crit Care Med 1998; 158:170-5<BR/>13. Szczeklik A, Nizankowska E, Bochenek G, Nagraba K, Mejza F, Swierczynska M. Safety of a specific COX-2 inhibitor in<BR/>aspirin-induced asthma. Clin Exp Allergy 2001;31(2):219-25.<BR/>14. Covar RA, Macomber BA, Szefler SJ. Medications as asthma triggers. Immunol Allergy Clin North Am 2005;25(1):169-90.<BR/>15.Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,<BR/>pg. 57<BR/>16.Sicherer SH, Sampson HA. 9. Food allergy. J Allergy Clin Immunol 2006;117(2 Suppl Mini-Primer):S470-5.<BR/>17. Custovic A, Green R, Taggart SC, Smith A, Pickering CA, Chapman MD, et al. Domestic allergens in public places. II: Dog<BR/>(Can f1) and cockroach (Bla g 2) allergens in dust and mite, cat, dog and cockroach allergens in the air in public buildings.<BR/>Clin Exp Allergy 1996;26(11):1246-52.<BR/>18. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,<BR/>pg. 56<BR/>19. Gotzsche PC, Hammarquist C, Burr M. House dust mite control measures in the management of asthma: meta- analysis.<BR/>BMJ 1998;317(7166):1105-10.<BR/>20. Gotzsche PC, Johansen HK, Schmidt LM, Burr ML. House dust mite control measures for asthma. Cochrane Database Syst<BR/>Rev 2004(4):CD001187.<BR/>21. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,<BR/>pg. 55<BR/>22. Halonen M, Stern DA, Wright Al, et al. Alternaria is a major allergen for asthma in children raised in a desert environment.<BR/>Am J Respir Crit Care Med 1997; 155:1356-61<BR/>23. British Guideline on the Management of Asthma, Revised Edition November 2005, British Thoracic Society, Scottish<BR/>Intercollegiate Guidelines Network pg. 12<BR/>24. Custovic A, Green R, Taggart SC, Smith A, Pickering CA, Chapman MD, et al. Domestic allergens in public places. II: Dog<BR/>(Can f1) and cockroach (Bla g 2) allergens in dust and mite, cat, dog and cockroach allergens in the air in public buildings.<BR/>Clin Exp Allergy 1996;26(11):1246-52.<BR/>25. Enberg RN, Shamie SM, McCullough J, Ownby DR. Ubiquitous presence of cat allergen in cat-free buildings: probable<BR/>dispersal from human clothing. Ann Allergy 1993;70(6):471-4.<BR/>40<BR/>26. Wood RA, Chapman MD, Adkinson NF, Jr., Eggleston PA. The effect of cat removal on allergen content in household-dust<BR/>samples. J Allergy Clin Immunol 1989;83(4):730-4.<BR/>27. British Guideline on the Management of Asthma, Revised Edition November 2005, British Thoracic Society, Scottish<BR/>Intercollegiate Guidelines Network pg. 19<BR/>28. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,<BR/>pg. 56<BR/>29. Tantisira KG, Litonjua AA, Weiss ST, Fuhlbrigge AL. Association of body mass with pulmonary function in the Childhood<BR/>Asthma Management Program (CAMP). Thorax 2003;58(12):1036-41.<BR/>30. Rietveld S, van Beest I, Everaerd W. Stress-induced breathlessness in asthma. Psychol Med 1999;29(6):1359-66.<BR/>31. Sandberg S, Paton JY, Ahola S, McCann DC, McGuinness D, Hillary CR, et al. The role of acute and chronic stress in asthma<BR/>attacks in children. Lancet 2000;356(9234):982-7.<BR/>32. Rachelefsky GS, Katz RM, Siegel SC. Chronic sinus disease with associated reactive airway disease in children. Pediatrics<BR/>1984;73(4):526-9.<BR/>33. Harding SM, Guzzo MR, Richter JE. The prevalence of gastroesophageal reflux in asthma patients without reflux symptoms.<BR/>Am J Respir Crit Care Med 2000;162(1):34-9.<BR/>34. Patterson PE, Harding SM. Gastroesophageal reflux disorders and asthma. Curr Opin Pulm Med 1999;5(1):63-7.<BR/>35. Chien S, Mintz S. Pregnancy and menses. In: Weiss EB, Stein M, eds. Bronchial asthma Mechanisms and therapeutics.<BR/>Boston: Little Brown; 1993:p. 1085-98.<BR/>36. Barron WM, Leff AR. Asthma in pregnancy. Am Rev Respir Dis 1993;147(3):510-1.Moderatorhttps://www.blogger.com/profile/10349276063097699747noreply@blogger.com