Relația medic-pacient este esențială pentru un management eficient al astmului. În acest parteneriat trebuie incluși: medicul specialist, medicul de familie, asistentele medicale, pacientul și familia acestuia (fig. 4). Scopul acestui parteneriat este elaborarea unui plan de autourmărire pentru pacientul astmatic, astfel încât acesta să iși poată automonitoriza boala și să poată sesiza schimbările în controlul astmului pe baza simptomelor și/sau debitului respirator de vârf (Peak Expiratory Flow – PEF) 1 5 6. În România utilizarea Peak Flow Meter-lor pentru măsurarea debitului respirator de vârf (PEF) este încă un deziderat greu de îndeplinit pentru majoritatea pacienților astmatici, urmărirea simptomelor rămânând factorul cheie pentru automonitorizarea pacientului cu astm2. Fig. 4 Elementele esentiale pentru o bună colaborare între medic și pacient q educația pacientului astmatic q control medical periodic pentru reevaluarea nivelului de control al astmului, tratamentului și scopurilor urmărite de pacient în automonitorizarea bolii q automonitorizarea: pacientul cu astm trebuie sa învețe să-și recunoască nivelul de control al bolii, interpretând evoluția simptomelor cheie q completarea periodică a unui protocol de autoevaluare pentru ajustarea tratamentului în funcție de nivelul de control al astmului q recunoașterea semnelor de înrăutățire a bolii și/sau a exacerbărilor și atitudinea corespunzătoare acestor momente q solicitarea consultului medical de către pacientul astmatic, ori de câte ori este nevoie 29 EDUCAȚIA PACIENTULUI ASTMATIC ȘI CONTROLUL MEDICAL PERIODIC Educația este elementul cheie pentru un bun parteneriat între echipa medicală implicată în monitorizarea astmului și pacient. Comunicarea eficientă este esențială pentru complianța pacientului 3 4 5 Obiectivele educației: - învățarea noțiunilor legate de astm - înlăturarea prejudecăților - învățarea tratamentului astmului: medicamente, cale de administrare - tratamentul simptomelor - auto-evaluarea nivelului de control al bolii - învățarea unui plan de acțiune în caz de exacerbare - colaborare pe termen lung cu medicul specialist, medicul de familie și asistentul Puncte esențiale pentru comunicarea între medic și pacient q Răspunsuri clare, simple, în termeni nemedicali, la toate întrebările adresate de pacienți q Argumente convingătoare și repetate pentru înlăturarea prejudecăților bolnavilor: § teama de corticoterapie inhalatorie – argumente pentru avantajele medicației inhalatorii, inclusiv absența efectelor secundare corespunzătoare unei corticoterapii sistemice de lungă durată § “dependența” de medicație inhalatorie – necesitatea medicației inhalatorii pentru o maladie respiratorie, paralelism cu alte afecțiuni ce necesită medicație de fond (hipertensiune, diabet) § abuzul de antibiotice pentru “răceli” la pacienții astmatici – explicarea clară, în termeni nemedicali a conceptului de exacerbare corelat cu modificarea terapiei de fond și a medicației de criză într-o astfel de situație § subdozajul medicației (teama de “intoxicare”, efecte adverse, dependența, “obișnuința) – conturarea repetată și clară a necesității terapiei de fond, de lungă durată pentru pacientul astmatic § abuzul de bronhodilatatoare de scurtă durată - explicarea conceptului de medicație de criză, argumentarea repetată a necesității unui tratament de fond antiinflamator pentru obținerea controlului bolii; diferențierea medicației “controller” de cea “reliever” § refuzul utilizării medicației inhalatorii de fond întrucât aceasta nu are efecte imediate asupra simptomelor § folosirea în exces a metilxantinelor de scurtă durată (miofilin) sau tratament intermitent (“in criză“) cu corticoid și metilxantine de scurtă durată intravenos – explicarea necesității tratamentului de fond corect și a utilizării corespunzatoare a medicației de criză; elementele cheie pentru solicitarea unui consult medical de urgență6 7 8 9 10 30 Utilizarea corectă a medicației inhalatorii q demonstrații practice – exerciții interactive, repetate cu pacienții q rememorarea principiilor terapeutice esențiale: § corticoterapie inhalatorie § bronhodilatatoare cu acțiune prelungită § bronhodilatatoare cu acțiune scurtă § conceptele terapiei de fond si medicației de criză Recunoașterea exacerbărilor q simptome semnal q ce este de făcut: schimbări în tratamentul de fond și/sau de criză, colaborarea cu medicul, evitarea automedicației în exacerbările medii și severe Consultul inițial al pacientului cu astm bronșic este esențial pentru complianța ulterioară a pacientului. Cu această ocazie pacientul trebuie să afle majoritatea noțiunilor legate de boala sa. - informații simple asupra diagnosticului de astm și a tratamentului disponibil - demonstrarea tehnicii inhalatorii pentru tratamentul prescris - conturarea așteptărilor pentru terapia de fond atât pentru medic cât și pentru pacient - încurajarea pacientului și a familiei sale pentru a formula pe moment sau în viitor toate întrebările referitoare la boală, tratament, evoluție în timp, etc. - identificarea și evitarea expunerii la factorii de risc - elaborarea unui plan de acțiune scris, individual pentru autourmărirea bolii pe baza simptomelor cheie și ideal prin măsurarea PEF - necesitatea unei colaborări de lungă durată și a controalelor medicale periodice11 12 13 14 15 Consulturile medicale periodice trebuie sa aiba loc la intervale clare, prestabilite. - vor fi dezbătute toate întrebările și problemele pacientului legate de evoluția și tratamentul bolii - obligatoriu se va verifica repetat tehnica inhalatorie, corectându-se eventualele greșeli - verificarea complianței pacientului la tratament - verificarea reducerii expunerii la factorii de risc - verificarea automonitorizării pacientului (planul de acțiune scris) - verificarea elementelor de educație ale pacientului și repetarea acestora ori de câte ori este necesar16 17 11 Educația pacientului astmatic, vizitele medicale regulate, automonitorizarea și elaborarea unui plan de acțiune scris reduc cu 30-60% spitalizările, prezentarea la cameră de primiri urgente și vizitele neprogramate la medic 15, 18 19 4 20. Nivelul de control al bolii poate fi monitorizat de pacient completând periodic (lunar) un protocol de autoevaluare, urmărind anumite simptome cheie. Asociat acestor simptome, ideal este să se măsoare PEF (nerealizabil în acest moment pentru majoritatea pacienților cu astm din România) 4 15 21 22. Un instrument validat pentru evaluarea controlului astmului, ușor de utilizat pentru automonitorizarea pacientului cu astm și disponibil în România este Asthma Control Test (ACT) (fig. 5). Asthma Control Test (testul de control al astmului) diferențiază pacienții bine controlați (punctaj ≥ 20) de cei necontrolați (punctaj ≤ 19). 31 Planul de acțiune scris pentru pacienții cu astm necontrolat, parțial controlat sau total controlat evaluat prin punctajul obținut la completarea lunară a protocolului de autoevaluare) permite schimbări în tratamentul de fond sau de criză corespunzătoare modificărilor nivelului de control al bolii sau solicitarea unui consult medical (de urgență sau nu) (fig. 5, 6, 7, 8). Fig. 5 PLAN DE MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTROLULUI ASTMULUI BRONȘIC 22 Dacă astmul dvs. este necontrolat (la completarea chestionarului ACT), tratamentul trebuie modificat astfel: Tratament zilnic ___________________________________________________________ (Prescrieți tratamentul de fond – controller - modificat pentru îmbunătățirea controlului) Mențineți aceste tratament pentru __________zile Urmăriți răspunsul la tratament și îmbunătățirea stării dvs. în fiecare zi și completați următoarele întrebări la o săptămână de la începerea acestui tratament: Ați avut simptome de astm mai mult de 2 ori în ultimele 7 zile? q da q nu Activitatea și efortul fizic au fost limitate de simptome în ultimele 7 zile? q da q nu Ați avut treziri nocturne din cauza astmului în ultimele 7 zile? q da q nu Ați folosit medicația de criză mai mult de 2-3 în ultimele 7 zile? q da q nu Dacă ați răspuns DA la trei sau mai multe întrebări astmul dvs. este în continuare necontrolat și trebuie să solicitați consult medical pentru ajustarea tratamentului Dacă ați răspuns DA la mai puțin de trei întrebări continuați tratamentul 4 săptămâni și ulterior reevaluați controlul astmului dvs. prin completarea chestionarului ACT. 32 Fig. 6 PLAN DE MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTROLULUI ASTMULUI BRONȘIC (2)22 Dacă astmul dvs. este parțial controlat (la completarea chestionarului ACT), tratamentul trebuie modificat astfel: Tratament zilnic ___________________________________________________________ (Prescrieți tratamentul de fond modificat pentru îmbunătățirea controlului) Urmăriți răspunsul la tratament și îmbunătățirea stării dvs. în fiecare zi Continuați tratamentul 4 săptămâni și ulterior reevaluați controlul astmului dvs. prin completarea chestionarului ACT Dacă nu ați dobândit controlul total, adresați-vă medicului pentru reevaluarea și ajustarea tratamentului. Dacă aveți punctaj maxim la chestionarul ACT, trebuie să continuați tratamentul care v-a asigurat controlul total al astmului până la următorul consult medical și reevaluați lunar controlul bolii prin completarea chestionarului ACT. Fig. 7 PLAN DE MĂSURI PENTRU MENȚINEREA CONTROLULUI TOTAL AL ASTMULUI22 Daca astmul dvs. este total controlat (la completarea chestionarului ACT), procedați astfel: Tratament zilnic ___________________________________________________________ (Prescrieți tratamentul de fond care a menținut controlul total al bolii) Trebuie să continuați tratamentul care v-a asigurat controlul total al bolii până la urmatorul consult medical și reevaluați lunar controlul astmului prin completarea chestionarului ACT. 33 Fig. 8 PLAN DE MĂSURI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ22 Dacă aveți “o criză” severă de astm aveți “greutate în respirație” în repaus, fără să faceți efort sau să mergeți puteți vorbi numai în propoziții scurte aveți nevoie de medicația de criză la un interval mai scurt de 4 ore în mod repetat PROCEDAȚI ASTFEL: 1. Administrați imediat 2-4 pufuri de _________________________________ (Prescrieți tratamentul de criză) 2. În următoarele 60 de minute, dacă simptomele nu se ameliorează repetați următorul tratament: 2-4 pufuri de _______________________la interval de 20 de minute (Prescrieți tratamentul de criză) 3. Administrați de asemenea _____ mg de ________________________ (Glucocorticoid oral) 4. Solicitați consult medical într-un serviciu cu profil de urgență!!!! Eșecul controlului simptomelor la pacientul astmatic este de cele mai multe ori un semnal pentru noncomplianța la tratament 11. De cele mai multe ori pacientul astmatic își subdozează tratamentul de fond, aceasta fiind cauza principală pentru absența controlului bolii. Posibili factori pentru nonaderența la tratament a. medicația - dificultăți în tehnica de inhalare - complianța redusă în cazul unor comorbidități ce necesită medicație multiplă zilnică - teama de efecte secundare - costul medicației - acces dificil la medic sau farmacii b. factori non-medicamentoși - neînțelegeri sau lacune în educația pacientului astmatic - prejudecăți și temeri explicate incomplet sau impropriu - angoasă sau revoltă pentru necesitatea tratamentului continuu - subestimarea severității bolii - deficite culturale - stigmatizarea de către societate - convingeri religioase - așteptări neadecvate - controale medicale sporadice - autoliniștire, refuzul de a accepta statutul de boală23 34 În urma unui parteneriat continuu și eficient între medic și pacientul cu astm bronșic, acesta va fi capabil să îndeplinească eficient urmatoarele deziderate: - administarea corectă a medicației - diferențierea clară între medicația de fond (tip “controller”) și medicația de criză (tip “reliever”) - automonitorizarea bolii și evaluarea controlului acesteia utilizând simptomele cheie și dacă este posibil PEF-ul. - recunoașterea semnelor care arată înrăutățirea bolii și măsurile corespunzatoare ce trebuie luate - solicitarea asistenței medicale ori de câte ori este nevoie - reducerea factorilor de risc24 35 Bibliografie 1. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc. 2. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc. 3. Cabana MD, Slish KK, Evans D, Mellins RB, Brown RW, Lin X, et al. Impact care education on patient outcomes. Pediatrics 2006;117:2149-57. 4. Stewart MA. Effective physician-patient communication and health outcomes: a review. CMAJ 1995;152(9):1423-33. 5. Partridge MR, Hill SR. Enhancing care for people with asthma: the role of communication, education, training and selfmanagement. 1998 World Asthma Meeting Education and Delivery of Care Working Group. Eur Respir J 2000;16(2):333-48. 6. British Guideline on the Management of Asthma, Revised Edition November 2005, British Thoracic Society, Scottish Intercollegiate Guidelines Network 7. Lefevre F, Piper M, Weiss K, et al. Do written action plans improve patient outcomes in asthma? An evidence-based analysis. J. Fam Pract 2002; 51(10): 842-8 8. Adams RJ, Boath K, Homan S, et al. A randomised trial of peak-flow and symptom-based action plans in adults with moderate-to-severe asthma. Respirology 2001; 6(4):297-304 9. Yoos HL, Kitzman H, McMullen A, et al. Symptom monitoring in childhood asthma: a randomized clinical trial comparing peak expiratory flow rate with symptom monitoring. Ann Alergy Astham Immunol 2002; 88(3): 283-91 10. Lopez-Vina A, del Castillo-Arevalo. Influence of peak expiratory flow monitoring on an asthma self-management education programme. Respir Med 2000; 94:760-6 11. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc., pg. 56 12. British Guideline on the Management of Asthma, Revised Edition November 2005, British Thoracic Society, Scottish Intercollegiate Guidelines Network pg 59 13. Chapman KR, Voshaar TH, Virchow JC. Inhaler choice in primary care. Eur Respir Rev 2005;14(96):117-22. 14. Dolovich MB, Ahrens RC, Hess DR, Anderson P, Dhand R, Rau JL, et al. Device selection and outcomes of aerosol therapy: Evidence-based guidelines: American College of Chest Physicians/American College of Asthma, Allergy, and Immunology. Chest 2005;127(1):335-71. 15. Voshaar T, App EM, Berdel D, Buhl R, Fischer J, Gessler T, et al. Recommendations for the choice of inhalatory systems for drug prescription]. Pneumologie 2001;55(12):579-86. 16. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc., pg. 52;, 17. Newman SP. Inhaler treatment options in COPD. Eur Respir Rev 2005;14(96):102-8. 18. Gibson PG, Powell H, Coughlan J, Wilson AJ, Abramson M, Haywood P, et al. Self-management education and regular practitioner review for adults with asthma. Cochrane Database Syst Rev 2003(1):CD001117. 19. Gibson PG, Powell H, Coughlan J, Wilson AJ, Hensley MJ, Abramson M, et al. Limited (information only) patient education programs for adults with asthma. Cochrane Database Syst Rev 2002(2):CD001005. 20. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc., pg. 58 21. Fishwick D, D'Souza W, Beasley R. The asthma selfmanagement plan system of care: what does it mean, how is it done, does it work, what models are available, what do patients want and who needs it? Patient Educ Couns 1997;32(1 Suppl):S21-33. 22. Gibson PG, Powell H. Written action plans for asthma: an evidence-based review of the key components. Thorax 2004;59(2):94-9. 23. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc., pg. 53 24. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc., pg. 51
Un comentariu:
Relația medic-pacient este esențială pentru un management eficient al astmului. În acest parteneriat
trebuie incluși: medicul specialist, medicul de familie, asistentele medicale, pacientul și familia acestuia
(fig. 4).
Scopul acestui parteneriat este elaborarea unui plan de autourmărire pentru pacientul astmatic,
astfel încât acesta să iși poată automonitoriza boala și să poată sesiza schimbările în controlul astmului
pe baza simptomelor și/sau debitului respirator de vârf (Peak Expiratory Flow – PEF) 1 5 6.
În România utilizarea Peak Flow Meter-lor pentru măsurarea debitului respirator de vârf (PEF) este încă un
deziderat greu de îndeplinit pentru majoritatea pacienților astmatici, urmărirea simptomelor rămânând
factorul cheie pentru automonitorizarea pacientului cu astm2.
Fig. 4 Elementele esentiale pentru o bună colaborare
între medic și pacient
q educația pacientului astmatic
q control medical periodic pentru reevaluarea nivelului de control al astmului, tratamentului și
scopurilor urmărite de pacient în automonitorizarea bolii
q automonitorizarea: pacientul cu astm trebuie sa învețe să-și recunoască nivelul de control al
bolii, interpretând evoluția simptomelor cheie
q completarea periodică a unui protocol de autoevaluare pentru ajustarea tratamentului în
funcție de nivelul de control al astmului
q recunoașterea semnelor de înrăutățire a bolii și/sau a exacerbărilor și atitudinea
corespunzătoare acestor momente
q solicitarea consultului medical de către pacientul astmatic, ori de câte ori este nevoie
29
EDUCAȚIA PACIENTULUI ASTMATIC ȘI CONTROLUL MEDICAL PERIODIC
Educația este elementul cheie pentru un bun parteneriat între echipa medicală implicată în
monitorizarea astmului și pacient.
Comunicarea eficientă este esențială pentru complianța pacientului 3 4 5
Obiectivele educației:
- învățarea noțiunilor legate de astm
- înlăturarea prejudecăților
- învățarea tratamentului astmului: medicamente, cale de administrare
- tratamentul simptomelor
- auto-evaluarea nivelului de control al bolii
- învățarea unui plan de acțiune în caz de exacerbare
- colaborare pe termen lung cu medicul specialist, medicul de familie și asistentul
Puncte esențiale pentru comunicarea între medic și pacient
q Răspunsuri clare, simple, în termeni nemedicali, la toate întrebările adresate de pacienți
q Argumente convingătoare și repetate pentru înlăturarea prejudecăților bolnavilor:
§ teama de corticoterapie inhalatorie – argumente pentru avantajele medicației inhalatorii,
inclusiv absența efectelor secundare corespunzătoare unei corticoterapii sistemice de
lungă durată
§ “dependența” de medicație inhalatorie – necesitatea medicației inhalatorii pentru
o maladie respiratorie, paralelism cu alte afecțiuni ce necesită medicație de fond
(hipertensiune, diabet)
§ abuzul de antibiotice pentru “răceli” la pacienții astmatici – explicarea clară, în termeni
nemedicali a conceptului de exacerbare corelat cu modificarea terapiei de fond și a
medicației de criză într-o astfel de situație
§ subdozajul medicației (teama de “intoxicare”, efecte adverse, dependența, “obișnuința) –
conturarea repetată și clară a necesității terapiei de fond, de lungă durată pentru pacientul
astmatic
§ abuzul de bronhodilatatoare de scurtă durată - explicarea conceptului de medicație de
criză, argumentarea repetată a necesității unui tratament de fond antiinflamator pentru
obținerea controlului bolii; diferențierea medicației “controller” de cea “reliever”
§ refuzul utilizării medicației inhalatorii de fond întrucât aceasta nu are efecte imediate
asupra simptomelor
§ folosirea în exces a metilxantinelor de scurtă durată (miofilin) sau tratament intermitent
(“in criză“) cu corticoid și metilxantine de scurtă durată intravenos – explicarea necesității
tratamentului de fond corect și a utilizării corespunzatoare a medicației de criză;
elementele cheie pentru solicitarea unui consult medical de urgență6 7 8 9 10
30
Utilizarea corectă a medicației inhalatorii
q demonstrații practice – exerciții interactive, repetate cu pacienții
q rememorarea principiilor terapeutice esențiale:
§ corticoterapie inhalatorie
§ bronhodilatatoare cu acțiune prelungită
§ bronhodilatatoare cu acțiune scurtă
§ conceptele terapiei de fond si medicației de criză
Recunoașterea exacerbărilor
q simptome semnal
q ce este de făcut: schimbări în tratamentul de fond și/sau de criză, colaborarea cu medicul,
evitarea automedicației în exacerbările medii și severe
Consultul inițial al pacientului cu astm bronșic este esențial pentru complianța ulterioară a pacientului.
Cu această ocazie pacientul trebuie să afle majoritatea noțiunilor legate de boala sa.
- informații simple asupra diagnosticului de astm și a tratamentului disponibil
- demonstrarea tehnicii inhalatorii pentru tratamentul prescris
- conturarea așteptărilor pentru terapia de fond atât pentru medic cât și pentru pacient
- încurajarea pacientului și a familiei sale pentru a formula pe moment sau în viitor toate întrebările
referitoare la boală, tratament, evoluție în timp, etc.
- identificarea și evitarea expunerii la factorii de risc
- elaborarea unui plan de acțiune scris, individual pentru autourmărirea bolii pe baza simptomelor
cheie și ideal prin măsurarea PEF
- necesitatea unei colaborări de lungă durată și a controalelor medicale periodice11 12 13 14 15
Consulturile medicale periodice trebuie sa aiba loc la intervale clare, prestabilite.
- vor fi dezbătute toate întrebările și problemele pacientului legate de evoluția și tratamentul
bolii
- obligatoriu se va verifica repetat tehnica inhalatorie, corectându-se eventualele greșeli
- verificarea complianței pacientului la tratament
- verificarea reducerii expunerii la factorii de risc
- verificarea automonitorizării pacientului (planul de acțiune scris)
- verificarea elementelor de educație ale pacientului și repetarea acestora ori de câte ori este
necesar16 17 11
Educația pacientului astmatic, vizitele medicale regulate, automonitorizarea și elaborarea unui
plan de acțiune scris reduc cu 30-60% spitalizările, prezentarea la cameră de primiri urgente și vizitele
neprogramate la medic 15, 18 19 4 20.
Nivelul de control al bolii poate fi monitorizat de pacient completând periodic (lunar) un protocol de
autoevaluare, urmărind anumite simptome cheie.
Asociat acestor simptome, ideal este să se măsoare PEF (nerealizabil în acest moment pentru
majoritatea pacienților cu astm din România) 4 15 21 22.
Un instrument validat pentru evaluarea controlului astmului, ușor de utilizat pentru automonitorizarea
pacientului cu astm și disponibil în România este Asthma Control Test (ACT) (fig. 5). Asthma Control
Test (testul de control al astmului) diferențiază pacienții bine controlați (punctaj ≥ 20) de cei necontrolați
(punctaj ≤ 19).
31
Planul de acțiune scris pentru pacienții cu astm necontrolat, parțial controlat sau total controlat evaluat
prin punctajul obținut la completarea lunară a protocolului de autoevaluare) permite schimbări în
tratamentul de fond sau de criză corespunzătoare modificărilor nivelului de control al bolii sau solicitarea
unui consult medical (de urgență sau nu) (fig. 5, 6, 7, 8).
Fig. 5 PLAN DE MĂSURI PENTRU
ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTROLULUI ASTMULUI BRONȘIC 22
Dacă astmul dvs. este necontrolat
(la completarea chestionarului ACT),
tratamentul trebuie modificat astfel:
Tratament zilnic ___________________________________________________________
(Prescrieți tratamentul de fond – controller - modificat pentru îmbunătățirea controlului)
Mențineți aceste tratament pentru __________zile
Urmăriți răspunsul la tratament și îmbunătățirea stării dvs. în fiecare zi și completați următoarele întrebări la o săptămână
de la începerea acestui tratament:
Ați avut simptome de astm mai mult de 2 ori în ultimele 7 zile? q da q nu
Activitatea și efortul fizic au fost limitate de simptome în ultimele 7 zile? q da q nu
Ați avut treziri nocturne din cauza astmului în ultimele 7 zile? q da q nu
Ați folosit medicația de criză mai mult de 2-3 în ultimele 7 zile? q da q nu
Dacă ați răspuns DA la trei sau mai multe întrebări astmul dvs. este în continuare necontrolat și trebuie să solicitați consult
medical pentru ajustarea tratamentului
Dacă ați răspuns DA la mai puțin de trei întrebări continuați tratamentul 4 săptămâni și ulterior reevaluați controlul
astmului dvs. prin completarea chestionarului ACT.
32
Fig. 6 PLAN DE MĂSURI PENTRU
ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTROLULUI ASTMULUI BRONȘIC (2)22
Dacă astmul dvs. este parțial controlat
(la completarea chestionarului ACT),
tratamentul trebuie modificat astfel:
Tratament zilnic ___________________________________________________________
(Prescrieți tratamentul de fond modificat pentru îmbunătățirea controlului)
Urmăriți răspunsul la tratament și îmbunătățirea stării dvs. în fiecare zi
Continuați tratamentul 4 săptămâni și ulterior reevaluați controlul astmului dvs. prin completarea chestionarului ACT
Dacă nu ați dobândit controlul total, adresați-vă medicului pentru reevaluarea și ajustarea tratamentului.
Dacă aveți punctaj maxim la chestionarul ACT, trebuie să continuați tratamentul care v-a asigurat controlul total al astmului
până la următorul consult medical și reevaluați lunar controlul bolii prin completarea chestionarului ACT.
Fig. 7 PLAN DE MĂSURI PENTRU
MENȚINEREA CONTROLULUI TOTAL AL ASTMULUI22
Daca astmul dvs. este total controlat
(la completarea chestionarului ACT),
procedați astfel:
Tratament zilnic ___________________________________________________________
(Prescrieți tratamentul de fond care a menținut controlul total al bolii)
Trebuie să continuați tratamentul care v-a asigurat controlul total al bolii până la urmatorul consult medical și reevaluați
lunar controlul astmului prin completarea chestionarului ACT.
33
Fig. 8 PLAN DE MĂSURI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ22
Dacă aveți “o criză” severă de astm
aveți “greutate în respirație” în repaus,
fără să faceți efort sau să mergeți
puteți vorbi numai în propoziții scurte
aveți nevoie de medicația de criză la un interval
mai scurt de 4 ore în mod repetat
PROCEDAȚI ASTFEL:
1. Administrați imediat
2-4 pufuri de _________________________________
(Prescrieți tratamentul de criză)
2. În următoarele 60 de minute, dacă simptomele nu se ameliorează repetați următorul
tratament:
2-4 pufuri de _______________________la interval de 20 de minute
(Prescrieți tratamentul de criză)
3. Administrați de asemenea _____ mg de ________________________
(Glucocorticoid oral)
4. Solicitați consult medical într-un serviciu cu profil de urgență!!!!
Eșecul controlului simptomelor la pacientul astmatic este de cele mai multe ori un semnal pentru
noncomplianța la tratament 11. De cele mai multe ori pacientul astmatic își subdozează tratamentul de
fond, aceasta fiind cauza principală pentru absența controlului bolii.
Posibili factori pentru nonaderența la tratament
a. medicația
- dificultăți în tehnica de inhalare
- complianța redusă în cazul unor comorbidități ce necesită medicație multiplă zilnică
- teama de efecte secundare
- costul medicației
- acces dificil la medic sau farmacii
b. factori non-medicamentoși
- neînțelegeri sau lacune în educația pacientului astmatic
- prejudecăți și temeri explicate incomplet sau impropriu
- angoasă sau revoltă pentru necesitatea tratamentului continuu
- subestimarea severității bolii
- deficite culturale
- stigmatizarea de către societate
- convingeri religioase
- așteptări neadecvate
- controale medicale sporadice
- autoliniștire, refuzul de a accepta statutul de boală23
34
În urma unui parteneriat continuu și eficient între medic și pacientul cu astm bronșic, acesta va fi
capabil să îndeplinească eficient urmatoarele deziderate:
- administarea corectă a medicației
- diferențierea clară între medicația de fond (tip “controller”) și medicația de criză (tip “reliever”)
- automonitorizarea bolii și evaluarea controlului acesteia utilizând simptomele cheie și dacă este
posibil PEF-ul.
- recunoașterea semnelor care arată înrăutățirea bolii și măsurile corespunzatoare ce trebuie
luate
- solicitarea asistenței medicale ori de câte ori este nevoie
- reducerea factorilor de risc24
35
Bibliografie
1. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.
2. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.
3. Cabana MD, Slish KK, Evans D, Mellins RB, Brown RW, Lin X, et al. Impact care education on patient outcomes. Pediatrics
2006;117:2149-57.
4. Stewart MA. Effective physician-patient communication and health outcomes: a review. CMAJ 1995;152(9):1423-33.
5. Partridge MR, Hill SR. Enhancing care for people with asthma: the role of communication, education, training and
selfmanagement. 1998 World Asthma Meeting Education and Delivery of Care Working Group. Eur Respir J 2000;16(2):333-48.
6. British Guideline on the Management of Asthma, Revised Edition November 2005, British Thoracic Society, Scottish
Intercollegiate Guidelines Network
7. Lefevre F, Piper M, Weiss K, et al. Do written action plans improve patient outcomes in asthma? An evidence-based analysis.
J. Fam Pract 2002; 51(10): 842-8
8. Adams RJ, Boath K, Homan S, et al. A randomised trial of peak-flow and symptom-based action plans in adults with
moderate-to-severe asthma. Respirology 2001; 6(4):297-304
9. Yoos HL, Kitzman H, McMullen A, et al. Symptom monitoring in childhood asthma: a randomized clinical trial comparing
peak expiratory flow rate with symptom monitoring. Ann Alergy Astham Immunol 2002; 88(3): 283-91
10. Lopez-Vina A, del Castillo-Arevalo. Influence of peak expiratory flow monitoring on an asthma self-management education
programme. Respir Med 2000; 94:760-6
11. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,
pg. 56
12. British Guideline on the Management of Asthma, Revised Edition November 2005, British Thoracic Society, Scottish
Intercollegiate Guidelines Network pg 59
13. Chapman KR, Voshaar TH, Virchow JC. Inhaler choice in primary care. Eur Respir Rev 2005;14(96):117-22.
14. Dolovich MB, Ahrens RC, Hess DR, Anderson P, Dhand R, Rau JL, et al. Device selection and outcomes of aerosol therapy:
Evidence-based guidelines: American College of Chest Physicians/American College of Asthma, Allergy, and Immunology.
Chest 2005;127(1):335-71.
15. Voshaar T, App EM, Berdel D, Buhl R, Fischer J, Gessler T, et al. Recommendations for the choice of inhalatory systems for
drug prescription]. Pneumologie 2001;55(12):579-86.
16. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,
pg. 52;,
17. Newman SP. Inhaler treatment options in COPD. Eur Respir Rev 2005;14(96):102-8.
18. Gibson PG, Powell H, Coughlan J, Wilson AJ, Abramson M, Haywood P, et al. Self-management education and regular
practitioner review for adults with asthma. Cochrane Database Syst Rev 2003(1):CD001117.
19. Gibson PG, Powell H, Coughlan J, Wilson AJ, Hensley MJ, Abramson M, et al. Limited (information only) patient education
programs for adults with asthma. Cochrane Database Syst Rev 2002(2):CD001005.
20. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,
pg. 58
21. Fishwick D, D'Souza W, Beasley R. The asthma selfmanagement plan system of care: what does it mean, how is it done, does
it work, what models are available, what do patients want and who needs it? Patient Educ Couns 1997;32(1 Suppl):S21-33.
22. Gibson PG, Powell H. Written action plans for asthma: an evidence-based review of the key components. Thorax
2004;59(2):94-9.
23. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,
pg. 53
24. Global Strategy for Asthma Management and Prevention – Revised 2006, 2006 Medical Communications Resources, Inc.,
pg. 51
Trimiteți un comentariu